Smile:)

At first when I see you cry
Yeah, it makes me smile
Yeah, it makes me smile
At worst I feel bad for a while
But then I just smile
I go ahead and smile

30 mai 2010

Rau e cu rau, dar mai rau e fara rau...

Imi faci rau...esti ca o aschie pentru mine...fug...dar vii dupa mine. Cand ma napadesc amintirile, nu mai pot face nimic, sunt blocata in acest univers. Rau e cu rau, dar mai rau e fara rau??? Aceasta zicala e valabila numai daca esti masochist/a. Si eu, sincer, cred ca sunt. De fapt, sunt sigura ca sunt...asta releva faptele si gandurile mele. De ce nu pot sa pun punct si sa o iau de la capat??...Stiu de ce...pentru ca nu am la ce pune punct, nu a fost nimic intre noi, doar m-ai imbatat cu apa rece si cu vorbe seci. Tie iti e bine asa, mie imi e rau asa. Ce hotaraste masochista de mine????

29 mai 2010

Trcerea in nefiinta...

Am asistat in ultima perioada la o inmormantare...m-a intristat tot ceea ce am vazut, bineinteles.
Dar cel mai mult m-a marcat ritualul inmormantarii...lucru cu care am inceput sa nu fiu de acord.
De ce, tu, care iti ingropi un parinte sa fi nevoit sa calculezi cui dai de pomana, sa faci de mancare, sa speli vasele, sa faci toate lucrurile care tin de traditia fiecarui sat. In loc sa-ti plangi persoana care a plecat de langa tine, de langa noi, sa-ti aduci aminte de cele petrecute, sa profiti de timpul ramas langa trupul ei, tu trebuie sa ai grija sa nu vorbeasca lumea. E mai important ce spune lumea....sau durerea pe care o simti tu cand iti vezi aproapele in sicriu?
Durerea este imensa, nu exista termen de comparatie si nu stau acum sa explic...insa mi se pare fara noima sa fie mai important sa faci pomisorii, ca asa se face imparteala,sa dai nu stiu cate prosoape, sau alte treburi care se obisnuiesc in anumite locuri.
Sunt de acord sa dai de pomana, sa imparti pentru suflet, dar mi se pare mult prea mare acest ritual al inmormantarii cu traditiile lui.
Fiind vorba despre parasirea acestei lumi, profit pt a spune ca regret moartea maestrului Jean Constantin... Dumnezeu sa te ierte!...l-am avut in fata de multe ori pe actor si era atat de natural si spotan...
Ramas bun, Jean Constantin

20 mai 2010

Timp pentru a pierde timpul...

Ma cufund in tine,in imaginea ta,in nevoia de a te avea. Dar nici macar nu stiu la ce visez. Nu am nimic concret in minte despre imaginea, chipul sau despre tine. Simt doar nevoia de a te avea langa mine. Nu vreau timp pentru mine, nu vreau timp pentru a pierde timpul...vreau doar timp pentru noi. Timp sa ma gasesti, timp sa nu te caut, sa stiu ca ma vei gasi. Care noi? Este o intrebare retorica...la un moment dat a avut raspuns, acum sunt sigura ca a fost un fake.

9 mai 2010

Adelin Petrişor la Serile FJSC

Luni, 10 mai, ora 19, se desfăşoară o altă ediţie a Serilor Fjsc. Invitatul este jurnalistul Adelin Petrişor.Evenimentul are loc în Amfiteatrul R3, Facultatea de Chimie, Universitatea Bucureşti, Bd Regina Elisabeta, nr 4-12.
Adelin Petrişor s-a făcut remarcat prin reportajele de razboi. Deşi a terminat Facultatea de Drept, şi nu Jurnalismul, el a fot corespondent special la Antena 1 şi în prezent este reporter special la Realitatea tv.
În cadrul evenimentului moderat de lector dr Antonio Momoc, Adelin Perişor va vorbi despre reporajul de război şi va veni cu unul dintre acestea.
Intrarea este liberă.

4 mai 2010

For the first time...

Tu cum ai petrecut 1 Mai? E intrebarea pe care am auzit-o toata ziua. Pai raspunsul e simplu si frumos. Am avut parte de soare, de oameni primitori si cu sufletul mare pe care i-am cunoscut prima oara , am fost prin locuri in care am pasit pentru prima oara in viata. Drept urmare, am fost la Calarasi, am traversat bratul Borcea al Dunariii cu bacul si am ajuns in Silistra, Bulgaria. Ce pot spune? Ma mandresc acum ca am ajuns si in Bulgaria :d . Am mers cu trenul pana la Calarasi, nu m-am mai bucurat de calatoria cu trenul de vreo 5 ani. Aceasta mi-a trezit multe amintiri din copilaria mea petrecuta la tara, la bunici. Chiar mi s-a facut dor de tara, lucru pe care nu l-am mai simtit de foarte mult timp. Mi-au ramas si amintiri din weekend-ul de 1 Mai petrecut departe de casa: pozele alaturi de Alexa si familia ei draga:) , bronzul cu urme de maieu. Chiar si tantarii din padure au avut grija sa-si lase amprenta asupra mea:)

Si azi la munca...surpriza...:( mi-a disparut cana mea preferata de la birou.
Trebuie sa pornesc o investigatie!